Reflecții pe marginea asigurării dreptului la respectarea vieții private în cauzele de stabilire a paternității copilului din afara căsătoriei
Autor: BELECCIU Liliana
Data: 2022
Abstract
Acțiunea în stabilirea paternității are ca obiect determinarea legăturii de filiație dintre copilul din afara căsătoriei și tatăl său. Acțiunea poate fi pornită în situația în care tatăl copilului din afara căsătoriei nu vrea să îl recunoască. În cadrul dezbaterilor judiciare poate fi administrat orice mijloc de probă, admis de lege, care face dovada paternității: proba cu martori, înscrisurile, mărturisirea pârâtului, probele științifice. Expertiza medico-legală (ADN) nu este o probă obligatorie în Republica Moldova, deși este singura în măsură să stabilească dacă pârârtul este sau nu tatăl copilului. Totuși, în cazul în care instanța de judecată, la solicitarea mamei (în calitate de reprezentant al copilului), dispune efectuarea expertizei, pârâtul nu se prezintă la recoltarea probelor, susținând că nu poate fi supus unor analize medicale împotriva voinței sale în temeiul art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În acest caz, atunci când se pune problema stabilirii paternității împotriva voinței presupusului tată, prin supunerea acestuia la teste biologice, intră în conflict dreptul copilului de a-și cunoaște identitatea personal, protejat de art. 8 din Convenție, și dreptul presupusului tată de a nu fi supus la teste medicale împotriva voinței sale, protejat de același art. 8 din Convenție.