Abstract:
Motivele privării de libertate a persoanei se află într-o interconexiune
logică cu riscurile care se regăsesc în practica CtEDO și sunt transpuse
în legislația națională Prin urmare există motive întemeiate de arestare
a persoanei dacă într-o anumită cauză penală se reține cel puțin unul din
următoarele riscuri: riscul eschivării; riscul de a împiedica buna desfășurare
a justiţiei; prevenirea săvârșirii de către persoană a unei noi infracțiuni;
riscul că punerea în libertate a persoanei va cauza dezordine publică.
Astfel, potrivit practicii CEDO, pentru ca o persoană să fie reținută
sau arestată este suficient ca instanța de judecată care examinează cauza
să rețină cel puțin unul din riscurile menționate.
De aceea, motivarea existenței fiecărui risc reținut la aplicarea sau
prelungirea măsurilor preventive privative de libertate (arestul și arestul
la domiciliu), constituie o atribuție de baza a procurorului. O condiție obligatorie
a acestui proces constă în faptul că riscurile trebuie argumentate
prin probe și alte circumstanțe relevante.
Description:
În: Codul de procedură penală al Republicii Moldova – 20 de ani de la intrarea în vigoare: (Materialele conferinței ştiinţifice naţionale, 09 noiembrie 2023), Chișinău, 2024, p. 22-34. ISBN 978-9975-170-09-3.