Procesul migraţionist al etnicilor greci din Basarabia prin prisma rapoartelor vamale din anul 1821

Abstract

Evenimentele demarate în anul 1812 şi anume stabilirea hotarului pe râul Prut între Imperiul Rus şi cel Otoman a condiţionat o serie de procese de ordin economic, social şi cultural în spaţiul pruto-nistrean. Cel mai vădit aspect a fost intensificarea migraţiei determinat de politica de colonizare a Basarabiei. Din punct de vedere economic un avantaj a servit acordarea de privilegii şi înlesniri negustorilor la exportul de mărfuri în Imperiul Rus. În urma înăbuşirii mişcării eteriste din anul 1821, un număr mare de participanţi, eterişti greci s-au refugiat în Basarabia, fapt condiţionat de politica binevoitoare a autorităţilor ruse. Un izvor în acest sens îl constituie rapoartele vamale basarabene ce ne demonstrează fluxul masiv de persoane ce-au traversat hotarul în perioada dată, număr ce depăşea peste 40 mii de persoane ce au traversat vămile Sculeni, Ismail, Reni, Leova, fugind de represiile otomanilor.